Repetare - Radu Lucian Alexandru – carte pdf

 


Cartea "Repetare" cuprinde următoarele piese de teatru:

"Parcul fantastic", "Meditaţia roboţilor",

"Sălbaticii, ţăranii, domnii şi roboţii",

"Re".


Evident, e vorba despre Repetare...


Câteva extrase din piesa "Parcul fantastic":


*** 111 ***


"(Filosofii rămân un moment în tăcere şi o privesc cu

atenţie pe tânăra domniţă cum îşi etalează trupul ei aflat în

mişcare de forme răpitoare şi pălăria sa extrem de

cuprinzătoare, suspendată pe capul ei delicat... Când

ajunge în dreptul băncilor B4 şi B5 zice către căţel:)


Femeia cu Pălărie: Cuţu-cuţu, hai, puiuţ! Hai, fii cuminte

şi poartă-te frumos, că te vede lumea! (Le zâmbeşte celor

de pe bancă şi se întoarce pe traseul T6 în pas de defilare

de podium şi apoi revine din nou...)


(Către căţel, când ajunge în drept cu Damian:) Cuţu-cuţu,

stai cuminte, puiuţ!... Nu-i aşa că-i drăgălaş? 

(Se apleacă şi-l mângâie puţin.)


Damian: Foarte drăguţ!... Mă scuzaţi, domnişoară!...

Sunteţi amabilă să vă opriţi un moment din plimbare? 

Că vreau să-mi satisfac o curiozitate, zic eu nevinovată...


Femeia cu Pălărie: Desigur, vă rog! 

(Tânărul cu Chitară se opreşte din cântat.)


Damian: Dacă nu suntem prea indiscreţi, puteţi oare să

ne explicaţi şi nouă de ce purtaţi o pălărie aşa de mare?..."


*** 222 ***


"(În acest moment intră pe scenă un cerşetor care se

apropie de ei, iar când ajunge în dreptul lor zice:)


Cerşetorul de Vorbe: Vă rog, daţi-mi şi mie o vorbă!

Damian: Nu avem!... Du-te, te rog, de aici!

Vlad: Ce să-ţi dăm?

Cerşetorul de Vorbe: Daţi-mi şi mie o vorbă, vă rog!

Vlad: O vorbă?

Cerşetorul de Vorbe: Puteţi să-mi daţi şi două vorbe, 

că nu mă supăr!

Vlad (zâmbind): Şi ce să faci matale cu vorbele? 

La ce-ţi trebuie?... Colecţionezi vorbe?

Cerşetorul de Vorbe: Domnule dragă, mie îmi plac

vorbele foarte mult! Încă de când eram mic îmi plăceau

vorbele şi trebuie să ştiţi că vorbirea îmi face o deosebită

plăcere!

Vlad: Aha. Deci matale eşti un cerşetor de vorbe?

Cerşetorul de Vorbe: Ce să fac, domnule?... Nu mai e

lumea ca pe vremuri, să-ţi dea vorbe, aşa, fără să le ceri...

Acum vorbele au devenit foarte scumpe şi comunicarea

extrem de preţioasă... Aproape că trebuie să munceşti

pentru ele! Asta dacă nu le cerşeşti direct aşa ca mine!...

Altfel trebuie să faci muncă de convingere şi să lucrezi

foarte subtil, ca să primeşti o vorbă, două sau chiar o

propoziţie!

Vlad: E scumpă lumea la vorbe, zici?

Cerşetorul de Vorbe: E scumpă, dar se mai îndură câte

unul... Vă rog, domnule, daţi-mi şi mie o vorbă,

binecuvântată să vă fie familia!"


*** 333 ***


"Vlad: Crezi?

Cosmina: Sunt sigură!... Oamenii aceştia nu ştiu să

existe fără zorzoane fantastice pe ei... Nu-i vedeţi şi pe

aceştia?... Îmbrăcaţi în împăraţi filosofi... E ridicol!... 

Eu prefer lipsa de mască, eu prefer claritatea şi coerenţa,

prefer sinceritatea şi adevărul! Şi dacă ei ar fi nişte filosofi

adevăraţi, şi-ar da măştile jos şi ar renunţa la balul lor

ridicol!... Nu s-ar mai ascunde după măşti jalnice de cuvinte

fără sens, prefăcându-se că ar purta în spate idei, ci ar

căuta în mod sincer realitatea înţelegerii neînţelegerilor din

religie şi din filosofie...

Eu nu merg la nici un bal filosofic mascat!... Eu nu am

nevoie de mască ca să vorbesc! Eu nu trebuie să mă

costumez filosofic, ca să mă gândesc cât mai profund la

lumea ce mă înconjoară!... Pentru mine fantasticul a

murit!... Iar zorzoanele delirante specifice limbajului

metafizic antic, modern sau contemporan nu mă mai pot înşela!

Eu nu voi delira! Eu nu voi fantasma!... Eu nu voi fi

coruptă!... Eu... nu înţeleg!

(O mică tăcere...)


Împăratul (după o clipă de cugetare): ... Ştiţi ce?

Domnişoara Cosmina are dreptate! Probabil că arătăm

ridicol cu măştile acestea filosofice...

(Îşi aruncă coroana pe jos...) Actul mascat s-a încheiat!

(Îşi aruncă şi sceptrul...) Ajunge! E momentul să nu mai

delirăm prin fantastic! (Îşi desprinde pelerina şi o aruncă

deoparte...) Jos măştile! (Îşi aruncă şi masca de pe faţă...)

E timpul unei filosofii pe faţă, e timpul unei religii lipsite de

mască, lipsite de ipocrizie, de ascunderea după legende,

mituri şi fantasme lipsite de coerenţă, consistenţă şi sens...

Împărăteasa: Iubi... Vrei să mă dezbrac şi eu?

Împăratul: Nu aici, iubi! Nu aici!

Împărăteasa: Ok... Doar verificam!..."


Lectură plăcută! :)


Carte PDF:

https://calatorieprinconstiinta.files.wordpress.com/2023/12/repetare-radu-lucian-alexandru.pdf

https://app.box.com/s/xzzvc5bb4lurtoe1n38xls6a9ar626x9

https://ro.scribd.com/document/694267462/Repetare-Radu-Lucian-Alexandru


Romanticul meu – Radu Lucian Alexandru – carte pdf



 

"Romanticul meu" - o piesă de teatru în versuri despre Pan demonie. 


"E timp de Pan demonism planificat: ascunşi

demoni prin oameni primesc temporar dreptul de a ieşi

la vedere. Panicaţi, oamenii-s izolaţi în a lor fantezie,

îndrăgostiţi de închipuirea nemuririi prin... vaccinarea

cu serurile experimentale specifice... amorului. E o

pandemie... reală, nu închipuită, de iubire."


Lectură plăcută!


https://calatorieprinconstiinta.files.wordpress.com/2023/12/romanticul-meu-radu-lucian-alexandru.pdf

https://app.box.com/v/radu-lucian-alexandru/file/1395433883078

https://ro.scribd.com/document/694101988/Romanticul-Meu-Radu-Lucian-Alexandru



Radu Lucian Alexandru